Zi linistita in parc

-Asa te vreau! Spuse Ren dandu-i o palma peste spate. Se pare ca astazi este in toane perfect de bune.

-Ah,Ren.usurel.vad ca esti foarte bine dispus

-Mda,ca niciodata^^.

-E bine atunci.Mult mai bine decat sa ma cert toata ziua cu tine

-Da, dar nu te obisnui cu asta?

-Normal..orice minune nu dureaza mai mult de o zi cand e vorba de tine

-Ai dreptate, spuse acesta zambind.

Continuam sa merg privind inainte

-Frumos parcul asta, nu?

-Da,mereu mi-a placut sa stau aici sa ma relaxez

-Sa te relaxezi plangand?

-E si asta un inceput...

-Aiurea inceput. Viata trebuie traita, si cu bune... si cu rele.

-Poate ca ai dreptate..insa daca nu versi lacrimi si sudoare nu poti spune ca ai trecut prin ea

-Asta este conceptia ta?

-Da,as putea sa spune ca este una dintre ele

-Poate ca ai dreptate, dar nu te-am mai vazut de mult zambind... nu cumva ai cazut intr-o depresie...?
"Eu vorbesc..."

-Nu,nu cred desii sincera sa fiu nu prea mai am mult

Ren se uita surprins la fata.
-Si care ar fii motivul?

-Singuratatea...e foarte dureroasa in noptile cand nu poti dormii..si..mai e si trecutul..
Spun eu lasandu-mi privirea in jos

-Trecutul?

-Da...trecutul e atat de greu de suportat incat,uneori,simt cum sunt in stare sa cedez

-Povesteste-mi trecutul, atunci. Spuse acesta calm.

-Sti despre ce trecut e vorba...trecutul cu tine

Ren ramane un pic surprins.